9 mai 2017

Producătorii români au decis să se întoarcă în timp. Mezelurile româneşti, DUPĂ REŢETELE de pe vremea lui CEAUŞESCU

Pentru că s-a tot demonstrat că mezelurile „moderne” sunt din ce în ce mai nesănătoase, din cauza ingredientelor folosite, producătorii români au decis să se întoarcă un pic în timp şi să folosească din nou reţetele de dinainte de 1989.






Astfel, potrivit unui Ordin al Ministerului Agriculturii, publicat pe site-ul instituţiei pe 10 ianuarie, operatorii din sectorul alimentar care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti vor fi obligaţi să folosească un „reţetar” care cuprinde ingrediente utilizate „cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin„.

Acest ordin, care va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, prevede, de asemenea, că Direcţia Generală Industrie Alimentară întocmeşte lista reţetelor consacrate româneşti, pe baza propunerilor organizaţiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoţită de documentaţia tehnică. Această listă se va actualiza o dată la 6 luni, pe baza propunerilor operatorilor din sectorul alimentar.

Produsele alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti vor fi marcate cu logo-ul Ministerului Agriculturii, care va fi o garanţie a autenticităţii şi a calităţii produsului.



Operatorii alimentari care vor dori să îşi înregistreze produsele ca fiind conforme unei reţete consacrate vor înainta Registrului Naţional al Reţetelor Consacrate documentaţia care va cuprinde date şi documente care stau la baza atestării unui produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti: nume produs, descrierea materiilor prime şi a ingredientelor folosite, reţeta consacrată, schema tehnologică, descrierea procesului tehnologic, descrierea indicatorilor de calitate: senzoriali, fizico-chimici, microbiologici; elemente specifice privind ambalarea şi etichetarea produsului alimentar; condiţii de depozitare şi transport; proceduri şi metode de control.

În continuare, o Comisie Tehnică nou înfiinţată – din care vor face parte 2 reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi 3 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare – va valida propunerile.
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii vor verifica dacă realitate din teren coincide cu aceea de pe hârtie, unitatea alimentară primeşte drept de fabricare a produsului respectiv.

Primele produse alimentare care ar putea fi fabricate în conformitate cu reţetele de acum 30 de ani sunt Salamul de Sibiu, babicul, toba şi brânza de Sibiu, a explicat pentru „ring” Viorel Morărescu. Acesta a precizat că s-a ajuns aici pentru că „de ceva timp, s-a dat libertate agenţilor economici să umble la ingredientele care alcătuiesc reţeta unui produs şi atunci producătorii au redus costurile pentru a obţine profituri mai mari. Reducerea costurilor se realizează în principal prin înlocuirea ingredientelor cu valoare nutritivă ridicată, cum ar fi carnea, cu pasta de oase, carnea dezosată mecanic„.

Sursa: libertatea.ro
loading...
Site-ul www.sanatoszidezi.ro conține informații care au caracter pur informativ și nu înlocuiesc sub nicio formă consultul medical sau diagnosticul de specialitate.
Consultarea medicului este singurul mod prin care afecțiunile de care suferiți pot fi tratate.

Urmăriți-ne prin Email

Articole recente

recentposts

Articole aleatorii

randomposts