22 martie 2017

Crenvurştii din România, bombe cu „NOROI ROZ”. Vezi care marci au cei mai mulţi aditivi

Un studiu recent arata de ce ar trebui sa ocolim crenvurstii din comert. In cele 43 de produse analizate s-au identificat 25 aditivi alimentari. In primul rand se arata ca produsele din carne provin de la animale hranite cu concentrate incarcate de hormoni, antibiotice si potentatori diversi.








Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat din supermarketuri 43 tipuri de crenvursti, in vederea realizarii studiului.

93% din produsele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 2 aditivi alimentari pana la 11 aditivi alimentari.

„La 91% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect. 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant rosu stralucitor obtinut dintr-o specie de insecta numita cosenila”, spun specialistii APC, in studiu.

Top 10 marci de crenvursti dupa numarul de aditivi alimentari


  • „Campofrio cu 11 aditivi;
  • Caroli/Familia cu 10 aditivi;
  • Pikok, Caroli, AIA, cu 9 aditivi;
  • Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
  • Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
  • Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
  • AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
  • Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
  • Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
  • Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi”.

De asemenea, multe sortimente contin resturi de carne si tendoane, obtinute prin separarea mecanica de pe oase.

„In jargonul specialistilor are chiar denumirea de „mazga” sau „noroi”: „noroi alb – white slim, engl.” (cand e vorba de carne de pasare) ori „noroi roz – pink slim, engl.” (cand e vorba de carne rosie, de la specii patrupede). Procesul presupune macinarea carcasei si pasarea pastei (care cuprinde macinatura de os, maduva osoasa si celelalte tesuturi comestibile) sub presiune”, se arata in studiul APC.

„Declarativ, o cantitate limitata de CSM (carne separata mecanic) obtinuta la inalta presiune este folosita pentru producerea hranei animalelor de companie, dar aceeasi CSM (indeosebi CSM obtinuta la joasa presiune) a devenit produs de consum pentru categorii tot mai largi de consumatori, in mare masura fara cunoasterea realitatii de catre acestia si fara acceptul lor”, spun specialistii.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 11 grame si 28 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 3,3 grame si 11 grame, arata datele analizate.

„Numeroase studii realizate in institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san”, se mai arata in studiu.

Studiul face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: „Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.


Sursa: aktual24.ro
loading...
Site-ul www.sanatoszidezi.ro conține informații care au caracter pur informativ și nu înlocuiesc sub nicio formă consultul medical sau diagnosticul de specialitate.
Consultarea medicului este singurul mod prin care afecțiunile de care suferiți pot fi tratate.

Urmăriți-ne prin Email

Articole recente

recentposts

Articole aleatorii

randomposts