16 martie 2017

BOALA SECOLULUI 21! Din ce in ce mai multe persoane suferă FARA SĂ ŞTIE!

Acum, mai mult ca oricând, latura profesională își pune puternic amprenta asupra vieții personale. Efortul susținut pe care-l dedici strădaniei de a evolua profesional cât mai mult sau de a menține un oarecare echilibru între viața profesională și cea personală își pune amprenta asupra stării tale fizice și psihice.







Psihologul Yolanda Crețescu explică motivele pentru care poate apărea burnoutul – un fenomen nu doar psihologic, ci și cu impact medical.

Cât de solicitată ești?


Burnoutul definește stresul profesional cronic ce se manifestă printr-o stare de epuizare fizică, psihică, dar și emoțională. Acest lucru apare din cauza solicitărilor constante, a rutinei și monotoniei, a sistemului ierarhic, precum și a nevoii de rol.

Toate acestea țin individul într-o presiune continuă, care se poate traduce prin epuizare, lipsă de energie, stare de oboseală permanentă. Persoana afectată de burnout simte că orice activitate care, altădată, era percepută cu un grad de dificultate mediu sau redus, acum este resimțită ca o suprasolicitare.

Practic, burnoutul determină o incapacitate de a mai accesa propriile resurse, astfel încât apare fenomenul de adaptare forțată, respectiv detașarea. În acest caz, își fac simțite prezența pesimismul, frustrarea, iar angajatul devine absent și indiferent, aflându-se în abandon. Iar de aici până la depresie, mai sunt doar câțiva pași.

Burnout înseamnă depresie?


Burnoutul poate crește riscul de depresie. Cele două tulburări patologice au simptome comune, de aceea este importantă o diferențiere a acestora. Burnoutul este cauzat de activitatea stresantă prelungită, pe când depresia are o origine și manifestări mult mai complexe.

În depresie există gânduri recurent negative, care afectează toate ariile vieții, inclusiv pe cea profesională. De asemenea, depresia are o componentă psihotică, prin dorința și riscul de suicid. Burnoutul arată, de obicei, o disfuncționalitate organizațională în zona muncii, dar și a școlii.


Perfecționiști, atenție!


Nevoia de performanță și de raportare la propriile capacități și realizări poate să ducă la validarea sau invalidarea stimei de sine. Dacă ajungem să simțim pe o perioadă lungă acea epuizare emoțională și acea detașare pentru că nu reușim să ne simțim apreciați sau semnificativi, atunci apar indicatorii cognitivi ai burnoutului: scăderea capacității de concentrare, lipsa creativității, lipsa spontaneității, greutăți în îndeplinirea taskurilor de zi cu zi.

Burnoutul este inclus în lista afecțiunilor psihice pentru că are și o componentă medicală. Acest stres prelungit poate să ducă la apariția tahicardiei, palpitațiilor sau la creșterea colesterolului. Mai sunt și cauze care țin de personalitate. Sunt afectate de burnout în special persoanele perfecționiste, cele care au nevoie de validări și recompense imediate, cele care sunt la începutul carierei și vor să își dovedească reușita și să urce rapid pe treapta ierarhică.

În general, burnoutul este corelat cu neîncrederea în sine și cu o slabă capacitate de anduranță și rezistență la stres. De asemenea, persoanele care au stil de viață haotic, nu au timpul liber necesar pentru a se implica suficient în activități relaxante și activități sociale, nu cunosc un echilibru în ariile vieții, sunt mai predispuse la acest sindrom.


De Sărbători, simptomele se accentuează


Sfârșitul de an este apogeul manifestărilor de burnout. Iar acest lucru se întâmplă deoarece, de regulă, acesta este momentul când ne facem un bilanț. Este, totodată, și momentul în care în companii au loc evaluările de personal, se fac bugetele pentru anul următor, iar presiunea este una mare.

Este un moment atât de analiză a ceea ce s-a realizat până în prezent, cât și o previziune pentru anul viitor. Volumul de muncă crește. Apare presiunea timpului și, uneori, programul prelungit, deci și suprasolicitarea. Peste toate acestea, nu ne ajută nici natura. Diminuarea perioadei de zi și creșterea perioadei de noapte duc la un disconfort personal accentuat.

Plecăm noaptea la serviciu și ne întoarcem tot noaptea. Pentru persoanele afectate de burnout, până și perioada Sărbătorilor este percepută ca un stres. Nu au timp să cumpere cadouri, nu au când să se vadă cu prietenii sau cu familia, nu au timp să îşi organizeze concediul de Sărbători, iar lista poate continua.


Cum să revii la forma maximă


Yolanda Crețescu este psiholog cu peste 13 ani de experiență în domeniu și fondatoarea Centrului Vocaţional de Dezvoltare Armonioasă Happy Minds.

- Este important să ne găsim din nou echilibrul familial, social și emoțional și să avem un    management mai bun al timpului. De asemenea, este important să consulți un specialist, psihoterapia  cognitiv-comportamentală și psihoterapia adleriană fiind de un real folos în gestionarea emoțiilor  cauzate de burnout.

- Este indicat să acorzi timp pentru hobby-uri, pasiuni, să practici activități creative, toate acestea  contribuind la ieșirea din rutina zilnică și din zona de confort patologic. Este necesar să faci o analiză  zilnică a ceea ce s-a întâmplat, a ceea ce ai realizat pozitiv pentru propria persoană, să îți restabilești  prioritățile, introducând nevoia de timp cu sine și spațiu personal, iar la locul de muncă, e mult mai  bine să îți exprimi nemulțumirile și sugestiile legate de schimbare.

- Ca să previi burnoutul, ai nevoie de o imagine bună de sine, de timp și spațiu social, de relații  sociale și activități relaxante, ai nevoie să rămâi conectat pozitiv cu familia și, bineînțeles, ai nevoie  de relații pozitive și mediu pozitiv acolo unde lucrezi.

Sursa: avantaje.ro
loading...
Site-ul www.sanatoszidezi.ro conține informații care au caracter pur informativ și nu înlocuiesc sub nicio formă consultul medical sau diagnosticul de specialitate.
Consultarea medicului este singurul mod prin care afecțiunile de care suferiți pot fi tratate.

Urmăriți-ne prin Email

Articole recente

recentposts

Articole aleatorii

randomposts